Boris, de pe Marte

Boriska - băiatul de pe Marte

Uneori, anumiţi copii se nasc cu talente fascinante şi abilităţi neobişnuite.

Am aflat povestea unui băiat neobişnuit pe nume Boriska, de la membrii unei expediţii care cerceta o zonă de anomalie din nordul regiunii Volgograd numită Medvedetskaia Griada.

"Îti poţi imagina, seara, în timp ce eram cu toţii în jurul focului de tabără, un băieţel de 7 ani ne-a captat atenţia tuturor. Dorea să ne spună tuturor despre viaţa de pe Marte, despre locuitorii planetei şi zborurile lor spre Terra" spune unul dintre martori. Linişte perfectă. A fost incredibil! Băieţelul cu ochii vii şi mari spunea o poveste despre civilizaţia marţiană, despre oraşele megalitice, despre navele lor şi călătoriile lor spre alte planete, despre minunatul ţinut Lemuria, unde el a aterizat venind de pe Marte.

Vreascurile pocneau, ceaţa nopţii învăluia zona taberei, iar imensul cer întunecat cu miliardele de stele ascundea parcă un fel de mister. Povestea lui a durat o oră şi jumătate. Unul dintre noi a fost suficient de deştept ca să pornescă casetofonul şi să înregistreze întreaga poveste.

Mulţi dintre noi am fost profund uimiţi de două aspecte. În primul rând, băieţelul avea cunoştinţe excepţional de profunde. Intelectul lui era evident foarte departe de acela al unui băieţel obişnuit de 7 ani. Nu orice profesor poate fi capabil să spună întreaga istorie a Lemuriei şi locuitorilor ei cu atâtea detalii. Nu veţi găsi nici-o menţiune despre Lemuria în manualele scolare, iar ştiinţa modernă nu a demonstrat încă existenţa altor civilizaţii.

În al doilea rând, am fost uimiţi de vorbirea acestui băieţel. Cunoştinţele lui, oferite într-o terminologie specifică, detaliile şi informaţiile despre trecutul planetelor Marte şi Pământ au fascinat pe toata lumea.

"De ce a început el conversaţia? Poate pentru că simţea atmosfera taberei, în care erau multe persoane deschise şi învăţate".

"Putea el să inventeze toate astea?"

"Mă îndoiesc" a spus prietenul meu. "Pentru mine era ca şi cum băieţelul îşi amintea detalii din vieţile sale trecute. Este virtual imposibil să inventezi astfel de poveşti".

Azi, după ce m-am întâlnit cu părintii lui Boris şi l-am cunoscut pe baiat, încep să ordonez cu grijă toate informaţiile obţinute în povestea din jurul focului. S-a născut la 11 ianuarie 1996, în oraşul Voljskii, deşi în actle lui scrie că oraşul natal este Jirnovsk, din regiunea Volgograd.

Părinţii lui sunt nişte oameni minunaţi. Nadejda, mama lui Boris, este dermatolog într-o clinică publică. A absolvit Institutul Medical din Volgograd în 1991. Tatăl băiatului este ofiţer ân rezervă. Amândoi ar fi fericiţi dacă cineva ar reusi să le clarifice situaţia băiatului lor. Între timp, ei îl observă şi-l văd crescând.

Nadejda îşi aminteşte: "După ce s-a născut Boris, era capabil să-şi menţina capul la numai 15 zile. Primul lui cuvant - baba - l-a spus când avea 4 luni, iar curând după aceea a început să vorbească. La vârsta de 7 luni a construit prima propoziţie 'Vreau un cui'. A spus asta după ce a văzut un cui într-un perete. Evident, posibilităţile lui intelectuale depăşeau cu mult pe cele fizice."

- Cum se manifestau aceste abilităţi?

- Când Boris avea doar un an, am început să-i dau litere (după sistemul Nikitin) şi, la un an jumate el putea să citească titlurile mari din ziare. Nu i-a luat mult să se obişnuiască cu culorile şi nuanţele lor. A început să picteze la doi ani.

Apoi, la puţin timp după ce împlinise 2 ani, l-am dus la creşă. Educatorii erau uimiţi de talentele lui şi de modul lui neobişnuit de a gândi. Băiatul are o memorie excepţională şi o abilitate incredibilă de a acumula noi informaţii. Totuşi, părinţii lui au observat repede că Boris ştia şi alte lucruri decât cele învăţate de la părinţi.

- Nimeni nu l-a învăţat asta, îşi aminteşte Nadia. Dar uneori, se aşează în postura lotusului [o postură corporală hatha-yoga] şi începe să povestească. Vorbeşte despre Marte, despre sistemele planetare, civilizaţii îndepărtate... nu ne venea să credem urechilor! Cum poate un copil să cunoască toate astea? Universul, poveştile despre alte lumi şi imensitatea cerurilor sunt ca nişte mantre zilnice pentru el, încă de la doi ani.

Atunci Boriska ne-a spus despre viaţa lui de pe Marte, despre faptul că planeta era de fapt locuită, dar - ca rezultat al celei mai puternice şi distructive catastrofe - şi-a pierdut atmosfera iar acum toţi locuitorii de acolo trăiesc în orase subterane. În trecut, el obişnuia să facă zboruri spre Pământ destul de des, în scopuri comerciale şi de cercetare. Se pare că Boriska a pilotat chiar el nava spaţială. Asta se întâmpla în vremea civilizaţiei Lemuriene de pe Pământ. Avea un prieten Lemurian care a fost omorât chiar în faţa ochilor lui...

- Pe Pământ a avut loc o catastrofă majoră. Continentul gigantic s-a scufundat în apele învolburate. Brusc, o imensă stâncă s-a desprins de pe o construcţie şi a căzut pe prietenul meu. Nu l-am putut salva. Destinul nostru este să ne întâlnim în această viaţă, spune Boris.

Băiatul trăieşte întreaga poveste a căderii Lemuriei ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri. El deplânge moartea celui mai bun prieten al său simţindu-se vinovat.

Într-o zi, a observat o carte în sacoşa mamei lui care avea titlul "De unde venim?" scrisă de Ernst Muldaşev. Trebuia să-i fi văzut fericirea şi fascinatia pe care a declanşat-o descoperirea cărţii în acest băieţel. S-a uitat pe paginile cărţii ore în şir, privind schiţele despre Lemurieni, fotografiile din Tibet. Apoi a început să vorbescă despre înalta capacitate intelectuală a Lemurienilor.

- Dar Lemuria a încetat să mai existe în urmă cu 800.000 de ani, am răspuns eu. Lemurienii aveau înalţimea de 9 metri! Aşa este? Cum îţi poţi aminti toate astea?

- Îmi amintesc, a răspuns băiatul.

Mai târziu, şi-a reamintit de o altă carte a lui Muldaşev intitulată "În cautarea Oraţului Zeilor". Cartea vorbeşte despre vechile morminte şi piramide. Boriska a afirmat foarte ferm că oamenii vor descoperi învăţături sub una dintre piramide (nu aceea a lui Keops). Nu a fost încă descoperită. "Viaţa se va schimba odată ce Sfinxul va fi deschis," a spus el şi a adăugat că marele Sfinx are un mecanism de deschidere undeva în zona urechii (dar nu-şi aminteşte exact). Băiatul vorbeşte cu pasiune şi entuziasm despre civilaţia Maya. El spune că noi cunoaştem foarte puţine lucruri despre această mare civilizaţie şi despre poporul mayaş.

Mai mult, Boriska crede că acum a venit vremea ca cei "speciali" să se nască pe Pământ. Renaşterea planetei nostre se apropie. Noile învăţături vor fi foarte necesare pentru o nouă mentalitate a pământenilor.

- Dar tu ştii despre aceşti copii înzestraţi şi de ce se petrece asta? Ştii că ei sunt numiţi copiii indigo?

- Ştiu că ei se nasc acum. Totuşi, încă nu am întâlnit pe nici-unul dintre ei în oraşul meu. Poate fi fata asta, Iulia Petrova. Ea e singura care mă crede. Celalţi doar râd de poveştile mele. Ceva se va întâmpla pe Pământ; de aceea aceşti copii sunt importanţi. Ei vor putea să-i ajute pe oameni. Polii magnetici se vor inversa. Prima mare catastrofă se va întâmpla în 2009 şi va afecta un întreg continent. Următoarea va avea loc în 2013; va fi şi mai devastatoare.


- Nu-ţi este teamă că viaţa ta s-ar putea sfârşi în aceste catastrofe?

- Nu. Nu-mi e frică. Deja am trecut printr-o catastrofă pe Marte. Acolo încă mai trăiesc oameni ca noi. Dar după războiul nuclear, totul a fost ars. Unii dintre ei au reuşit să supravieţuiască. Ei au construit adăposturi, nu arme. Acolo a avut loc şi o deplasare a continentelor, deşi continentul nu era aşa mare. Marţienii respiră gaz. Daca ar veni pe planeta noastră, ei ar trebui să stea conectati la tuburi şi să inspire fumuri.

- Tu preferi să inspiri oxigen?

- Odată ce eşti în acest corp, trebuie să respiri oxigen. Totuşi, marţienilor nu le place acest aer, aerul Pământului, pentru că determină îmbătrânirea. Marţienii sunt relativ tineri, au cam 30 - 35 ani. Numărul acestor copii marţieni [care se vor naşte pe Pământ] va creşte în fiecare an.

- Boris, de ce staţiile noastre [ruseşti] spaţiale se defectau înainte de a ajunge pe Marte?

- Marte transmite semnale speciale pentru a le distruge. Aceste staţii conţineau radiaţie periculoasă.

Erau uimit de cunoştinţele lui despre acest fel de radiaţie "Phobos". Este adevărat. În 1988, un locuitor din Voljskii pe nume Iuri Lusnicenko, un om cu puteri extrasenzoriale, a încercat să avertizeze liderii sovietici despre inevitabila distrugere a primelor nave spaţiale sovietice Phobos 1 şi Phobos 2. El a menţionat acest fel de radiaţie care era nefamiliar şi periculos pentru Marte. Evident, nimeni nu l-a crezut.

- Ce ştii tu despre dimensiunile multiple? Ştii că se poate zbura, nu în linie dreaptă, dar făcând manevre prin spaţiul multi-dimensional?

Boriska s-a ridicat imediat în picioare şi a început să vorbească, cu toate detaliile, despre OZN-uri. "Am plecat şi am aterizat apoi pe Pământ apropape instantaneu!" Băiatul ia o cretă şi începe să deseneze un obiect oval pe tablă.

"E compus din 6 straturi", spune el. Stratul exterior - 25 % - e facut din metal dur, al doilea strat de 30 % e făcut din ceva asemănător cu cauciucul, al treilea de 30 % e făcut din metal. Un ultim strat de 4 % e compus dintr-un material special magnetic. "Dacă încărcăm acest strat magnetic cu energie, aceste maşini vor putea zbura oriunde în univers".

- Boriska are o misiune specială de îndeplinit? Este el conştient de această misiune? Am pus aceste întrebări atât părinţilor lui, cât şi băieţelului.

- El spune că poate să ghicească, spune mama lui. Spune că el ştie ceva despre viitorul Pământului. Spune că informaţia va juca un rol primordial în viitor...

- Boris, de unde ştii tu toate astea?

- Pentru că sunt în mine.

- Boris, spune-ne de ce oamenii se îmbolnăvesc?

- Boala apare atunci când oamenii nu pot trăi corect şi fericiţi... Trebuie să-ţi aştepţi jumătatea cosmică. Nimeni nu ar trebui să se amestece în destinele altora. Oamenii nu ar trebui să sufere datorită greşelilor din trecut, ci să ia contact cu ceea ce le este destinat şi să urmarească să atingă aceste înălţimi, să mearga mai departe pentru a-şi îndeplini visurile. (Acestea sunt exact cuvintele lui Boris)

Trebuie să fii mai compasiv şi inimos. În caz că cineva te loveşte, îmbrăţişează-ţi duşmanul, cere-ţi iertare şi îngenunchează în faţa lui. În caz că cineva te urăşte, iubeşte-l cu toată iubirea şi devoţiunea ta şi cere-ţi iertare. Acestea sunt regulile iubirii şi umilintei. Stiţi de ce au murit Lemurienii? Şi eu sunt parţial vinovat pentru asta. Ei nu mai doreau să se dezvolte spiritual. Au părăsit calea pe care trebuiau să meargă, distrugând în acest fel integritatea planetei. Calea magiei nu duce nicăieri. Iubirea este adevărata magie!

- Cum de ştii tu toate astea???

- Pur şi simplu, ştiu... Kailis...

- Ce ai spus?

- Am spus "Salut" în limba planetei mele...

[continuare în partea a II-a]

Despre autor

Redactia AIM