Măriţi salariile!

Ministrul muncii a cerut patronilor să mărească salariile, pentru că altfel ar putea să rămână fără oameni. Românii pleacă pe capete să muncească în occident, unde obţin un salariu de cel puţin 4 ori mai bun decât în România. Tot ei sunt cei care susţin creşterea economică de care se bucură acum ţara noastră. E bine că au plecat să muncească în Europa? Sau e rău?

Povestea chinezoaicelor care au fost aduse de la mii de kilometri depărtare pentru a munci la o firmă de confecţii din Bârlad este deja cunoascută şi mediatizată ca un mare succes. Micul orăşel moldovean a rămas fără muncitori în domeniul textil după ce majoritatea au plecat în Spania la cules de căpşuni. Chinezoaicele sunt plătite cu salariul mediu pe economie.

Oficialităţile cer creşterea salariilor pentru păstrarea românilor în ţară. Dar oare e de ajuns? Probabil că e nevoie şi de alte măsuri care să formeze, de fapt, o politică coerentă şi consecventă. Ne gândim mai ales la limitarea şi restrângerea emigraţiei economice străine în România, adică să nu mai permitem aducerea de forţă de muncă din străinătate. Probabil că o astfel de măsură va forţa împlinirea cerinţelor de creştere a salariilor noastre.

Oficialul guvernamental consideră că patronii români trebuie să majoreze salariile, dacă vor să mai aibă angajaţi. În România, salariul este un fel de ajutor de supravieţuire. Cu cei aproximativ 200 de euro pe care îi au lunar în buzunarele lor, românii de rând abia reuşesc să-şi plătească facturile şi să mai cumpere şi ceva de mâncare, cât să-şi "umple" stomacul (evident, cu "alimente" de calitatea a III-a).

Dar despre salariu se poate vorbi mai mult în marile oraşe, pentru că în mediul rural puţini oameni se pot lăuda că muncesc undeva, că au carte de muncă. Să nu uităm şi de aşa-numitele zone defavorizate, unde nu mai e nici urmă din fostele fabrici socialiste, iar comune sau oraşe întregi au fost, după 1990, "cucerite" de şomaj.

Aşa încât, unica soluţie pentru muritorii de foame din ţara asta a fost să plece. Oriunde. Au căutat în toată Europa să muncească, să facă orice. Aşa au apărut "căpşunarii", un fel de poreclă a celor plecaţi în lume, în căutarea unui destin mai bun.

Exodul forţei de muncă poate deveni o problemă dramatică, pentru că tinerii de azi vor şi ei să plece în alte ţări, să-şi facă o viaţă mai bună, după absolvirea şcolii. Sondajele de opinie pe această temă arată că "febra" unor asemenea decizii va fi din ce în ce mai mare.

Muncitorii sau specialiştii care au mai rămas să muncească în România nu mai pot fi trataţi "cu spatele" de angajatorii lor, aşa cum s-a întâmplat până acum. Salariile trebuie să crească, a concluzionat ministrul Muncii, Gheorghe Barbu. "Patronii români ar trebui să le ofere angajaţilor salarii mai mari şi condiţii mai bune de muncă. Numai în acest mod angajatorii vor împiedica migraţia forţei de muncă peste hotare", a declarat ministrul.

Gheorghe Barbu a spus că are în vedere o serie de măsuri legislative care să clarifice modul în care străinii pot să muncească în ţara noastră, mai ales după 1 ianuarie 2007, când noi vom fi parte integrantă din Uniunea Europeană. Este posibil ca de acum înainte, în fiecare an, Guvernul să stabilească numărul maxim al străinilor care pot să se angajeze în ţara noastră. Primii care se pot angaja la noi vor fi cetăţenii statelor din cadrul U.E.. Guvernul are în vedere să permită pătrunderea străinilor numai în ramurile economice care au deficit de salariaţi.



Despre autor

Ionut Mihai este redactor AIM
Free Web Hosting