Jos comunismul!

Jos comunismul!

Deşi poate părea depăşită, această lozincă este surprinzător de actuală. Dacă privim doar la TV sau citim doar ce scrie mass-media de propagandă, am crede că actul de deces al comunismului în România a fost semnat în decembrie 1989. Da, acesta a fost scopul revoluţiei, eliminarea comunismului în întregime, nu numai căderea dictatorului Ceauşescu.

Cu toate acestea, în 22 iunie 2004, la Bucureşti s-au auzit puternic, din nou, ecourile acestei lozinci, din piepturile a mii de oameni. Este vorba de protestul organizat de MISA împotriva abuzurilor statului şi a încălcării repetate a drepturilor omului în România. Cu toate că numărul mare de participanţi (circa 3000) i-a surprins pe bucureşteni, marile televiziuni (TVR, Antena 1, ProTV, Prima, etc) au decis să ignore total acest eveniment. La comandă. Politică.

Deşi majoritatea ziarelor şi a posturilor TV folosesc sintagma "presupusele abuzuri" atunci când se face referire la secvenţele difuzate în martie 2004 despre descinderile forţelor de ordine în casele oamenilor, oricine a văzut acele secvenţe realizează că atunci au fost într-adevăr abuzuri. Multe. Majore. Cu alte cuvinte, acum e clar pentru toată lumea că presa (în marea ei majoritate), poliţia, jandarmeria şi justiţia sunt controlate şi monopolizate. În România nu există democraţie. Iată însă că românii s-au trezit şi încep să ia atitudine: apar tot mai multe semnale în acest sens.

APADOR-CH a învins Guvernul

În vara anului trecut, Guvernul a emis o hotărâre prin care se doreşte crearea unei suprastructuri, numită Sistemul Informatic Integrat - un conglomerat alcătuit din toate bazele de date administrate de diverse instituţii din România.

Redactat într-un limbaj criptic, imposibil de înţeles chiar şi de către specialişti, acest act normativ nu spune nici cine va controla uriaşa bază de date, nici în ce scop pot fi folosite informaţiile din sistem şi nici nu prevede vreo cale prin care cetăţenii României se pot apăra de eventuale abuzuri.

Considerand că hotărarea de guvern pune în pericol dreptul la viaţă privată, Asociatia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) s-a adresat Justiţiei şi a cerut anularea actului normativ. Guvernul a susţinut, însă, că, în baza Legii contenciosului administrativ, actul normativ nu poate fi atacat în instanţă.

APADOR-CH a sesizat Curtea Constituţională pentru încălcarea de către Guvern a dreptului constituţional de liber acces în justiţie. Şi a câştigat.

Curtea Constituţională a stabilit printr-o decizie din 1 iulie 2004 că Guvernul României a invocat în propriul interes texte de lege care nu mai erau în vigoare, fiind abrogate de Constituţie.

Acele texte proveneau din legea contenciosului administrativ şi au fost folosite de Guvern într-un proces cu APADOR-CH, în scopul de a împiedica liberul acces al asociaţiei la justiţie.

În esenţă, Guvernul României a susţinut că hotărârile sale referitoare la siguranţa naţionala nu pot fi atacate în justitie, deoarece legea contenciosului adminstrativ nu permite acest lucru.

Deşi chiar Avocatul Poporului, care ar trebui să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor României, şi-a exprimat punctul de vedere în faţa Curţii Constituţionale susţinând poziţia - greşita - a Guvernului, Curtea a constatat că interdicţia legală invocată de Guvern a fost abrogată de Constituţia revizuită.

În consecinţă, în urma acestei importante decizii a Curţii Constituţionale, a devenit posibilă atacarea în justiţie şi a actelor administrative care încalcă drepturile cetăţeneşti sub pretextul apărării siguranţei naţionale.

"Curtea Constituţionala a stabilit, pe data de 1 iulie 2004, că Guvernul României a invocat în propriul interes texte de lege care nu mai erau în vigoare, fiind abrogate de Constituţie", se arată în comunicatul APADOR-CH. Prin urmare, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti urmează să se pronunţe, în perioada urmatoare, asupra legalităţii Sistemului Informatic Integrat.

România - democraţie de faţadă

"În Romania domneşte o democraţie de faţadă, în care legile sunt contrazise de practică", se arată într-un raport privind stadiul îndeplinirii criteriilor politice pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Documentul a fost întocmit de patru organizaţii neguvernamentale: Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Centrul de Resurse Juridice, Institutul pentru Politici Publice şi Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Potrivit raportului, România nu îndeplineşte criteriile politice de aderare, criterii care fusesera atinse în 1999!

Renate Weber, preşedinta Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, observă că "România a fost campioană la a adopta titluri de legi, dar avem probleme cu conţinutul lor şi cu punerea lor în aplicare".

Renate Weber menţionează că "dacă privim doar la libertatea presei putem spune că nu îndeplinim criteriile de aderare la UE" pentru că "lipseşte voinţa politică de a lăsa presa să fie liberă", "mecanismele de influenţare a presei sunt foarte diversificate, de la acaparări ale presei scrise şi audiovizuale de către tot felul de personaje din mediul de afaceri, dar apropiaţi guvernului, şi până la acele reeşalonări ale unor datorii pe care le au unele televiziuni, de unde şi autocenzura, plus ameninţări directe şi violenţe fizice asupra jurnaliştilor".

Justiţia rămâne în mâna puterii

Pachetul legislativ privind reforma în justiţie, "nu duce la o adevărată independenţă a justiţiei în România şi credem că există în continuare mecanismele prin care puterea politică îşi poate impune punctul de vedere asupra justiţiei" declara Renate Weber.

Ea argumentează între altele cu statutul oferit de noua legislaţie Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): "Legea menţine acelaşi CSM la fără frecvenţă şi doar preşedintele şi vicepreşedintele se ocupă constant de treburile instituţiei", "ministrul justiţiei nu are mai puţină putere asupra justiţiei prin intermediul CSM-ului pentru că el prin Constitutie a dobândit drept de vot în şedinţele plenare ale CSM" şi "toate chestiunile care ţin de cariera magistraţilor sunt decise de ministrul justiţiei care aprobă bugetul şi administreaza banii instanţelor de judecată din România".

Cine are puterea de a distribui bani are posibilitatea de a influenţa, "fie pot fi răsplătiţi cei care sunt obedienţi, fie pot fi sanctionaţi cei care au mişcat în front. Lucrurile acestea s-au întâmplat şi există posibilitatea legală de a se întâmpla din nou".

Democraţie prin ordonanţe de urgenţă

Inflaţia de ordonanţe de urgenţă a continuat şi dupa modificarea Constituţiei. Potrivit documentului, în perioada 1 ianuarie - 16 iunie au fost adoptate şi publicate în Monitorul Oficial 47 de ordonanţe faţă de 46 anul trecut. Ultimul raport al Comisiei Europene critica această formulă de guvernare prin ordonanţe de urgenţă argumentând că lipsa consultării afectează grav calitatea legilor. Ordonanţele de urgenţă, ca şi decretele lui Ceauşescu, sunt instrumente specifice dictaturii.

Guvernul face însă din nou gestul struţului. Şeful cancelariei primului-ministru, Alin Teodorescu, susţine că "numărul ordonanţelor de urgenţă date anul acesta reprezintă un procent mult mai mic decât în perioadele anterioare în primul rând datorită Constituţiei. E adevărat că sunt multe, dar comparativ cu perioada anterioară sunt foarte puţine. E un progres mare". Toate comunicatele guvernului se încheie cu sintagma "mare progres"! O nouă asemănare cu celebrele cuvântari ale lui Ceauşescu...

Mass-media de propagandă

Mass-media din România este supusă unor presiuni majore din partea autorităţilor şi a factorilor economici. Aceste presiuni se manifestă în special prin îngrădirea accesului la libera informare, prin ameninţarea cu bătaia sau chiar cu o bătaie veritabilă, prin limitarea accesului la publicitate, prin controlul asupra difuzării, sunt concluziile trase la Conferinţa privind libertatea presei române, organizata ieri, 7 iulie 2004 de Romanian Think Tank (RTT).

Majoritatea celor prezenţi la conferinţa RTT, realizată cu sprijinul a cinci mari ambasade occidentale, au fost de acord cu aceste concluzii repetate deja de nenumărate ori în ultima vreme - în rapoartele Departamentului de Stat al SUA în privinţa drepturilor omului, ale Amnesty International, ale Reporters sans Frontieres.

A fost o unanimitate doar declarată: la conferinţă au existat şi reprezentanţi ai unor instituţii criticate, precum televiziunea publică (TVR), sau Consiliul National al Audiovizualului (CNA), care au preferat însă să tacă sau să intre în defensivă, dovedind laşitate.

Oficialităţile guvernamentale invitate să ia parte la discuţii, pentru a da conferinţei imaginea unei veritabile dezbateri publice, cu participarea tuturor actorilor implicaţi, s-au răzgândit în ultima clipă.

Nici preşedintele Agentiei pentru Strategii Guvernamentale, Vasile Dancu, nici Alina Tonigaru, purtător de cuvânt în Ministerul Justiţiei, nu au fost de găsit, aşa cum nu s-a prezentat, măcar în interes de serviciu, nici un cameraman al marilor posturi de televiziune.

UE monitorizează libertatea presei

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei britanice la Bucureşti, Iain Lindsay, atrăgea atenţia că "responsabilitatea (pentru situatia presei din Romania - n.r.) nu zace doar pe umerii mass-media. Guvernele democratic alese trebuie să fie pregătite să asculte. Trebuie să fie pregătite să accepte critici...

Sper că faptul că atât de mulţi prieteni şi parteneri majori ai Romaniei s-au adunat aici pentru a promova libertatea de expresie va trimite un semnal puternic pentru toţi cei care sunt interesaţi de presă. Comunitatea internaţională - o dovedeşte acest semnal - este implicată şi ia în serios problema libertăţii presei".

"Comisia Europeană şi statele membre UE vor monitoriza progresele României până la aderarea din 2007. Monitorizarea va include şi aspectele legate de libertatea presei", a atras atenţia acelaşi Lindsay.

Circ plin de abuzuri

Potrivit directorului de la Evenimentul Zilei, Cornel Nistorescu, autorităţile române produc, în această perioadă, "un carnaval care lasă impresia de libertate de exprimare".

În opinia lui Mark Percival problema primordială a presei române o reprezintă datoriile neachitate de posturile de televiziune la bugetul de stat şi folosite ca instrument de presiune politică. Ceea ce reprezintă, spune Percival, "un abuz al banului public, nu numai al libertăţii de exprimare".

Televiziunea - absenţă totală

Ca de obicei, la marile evenimente, televiziunile nu se înghesuie, ca să nu supere pe "cineva". Aceasta nu demonstrează decât presiunile politice la care sunt supuse, dar şi laşitatea şi lipsa de profesionalism a majorităţii colegilor nostri. Active Information Media va continua să vă informeze despre adevăratele probleme actuale, va continua să acţioneze ferm împotriva iresponsabilităţii mass-mediei de propagandă.

Despre autor

Ionut Mihai este redactor AIM